Estimarea tipică pornește de la prețul pe unitatea de text procesată, îl înmulțește cu volumul estimat și obține o cifră liniștitoare. Acolo se termină, de obicei, și acuratețea estimării.
Ce apare în estimare
- Costul apelurilor către model sau al infrastructurii de rulare.
- Timpul de dezvoltare pentru integrare.
Ce lipsește aproape întotdeauna
Pregătirea datelor. Colectarea, curățarea, deduplicarea, corectarea formatelor, rezolvarea contradicțiilor. Pentru multe proiecte este partea cea mai mare, și cea mai puțin previzibilă.
Etichetarea. Dacă ai nevoie de exemple corecte pentru evaluare sau antrenare, cineva trebuie să le producă. Etichetarea de calitate cere timpul unor oameni care cunosc domeniul — exact oamenii cei mai ocupați.
Evaluarea. Construirea unui set de test reprezentativ, definirea metricilor, rularea evaluărilor la fiecare modificare. Fără asta nu știi dacă o schimbare a îmbunătățit sau a stricat ceva.
Iterația. Prima versiune nu este suficient de bună aproape niciodată. Bugetul trebuie să acopere câteva cicluri de îmbunătățire, nu doar prima livrare.
Operarea. Monitorizare, gestionarea incidentelor, reevaluare periodică, actualizări când furnizorul schimbă modelul sau îl retrage. Un sistem în producție are cost permanent.
Schimbarea în organizație. Instruirea oamenilor, adaptarea procedurilor, gestionarea rezistenței. Un sistem tehnic bun într-un proces care nu s-a schimbat produce foarte puțin.
Costuri care cresc neașteptat
Contextul lung. Trimiterea unui document întreg la fiecare cerere multiplică volumul procesat. Un sistem care pare ieftin la zece cereri pe zi arată altfel la zece mii.
Reîncercările. Validarea ieșirii și reîncercarea la eșec pot dubla volumul real față de cel estimat.
Dezvoltarea însăși. Testarea, depanarea și evaluarea consumă și ele resurse, uneori mai mult decât producția în primele luni.
Ce merită întrebat înainte de aprobare
- Care este costul total pe primul an, inclusiv operare, nu doar dezvoltare?
- Ce se întâmplă cu costul dacă volumul se dublează?
- Cât costă o lună de operare după livrare, și cine o plătește?
- Care este costul de ieșire dacă sistemul nu funcționează?
- Ce alternativă mai simplă a fost evaluată și de ce a fost respinsă?
Ultima întrebare este cea mai utilă. Uneori răspunsul corect este o regulă scrisă de un om, un formular mai bun sau o interogare în baza de date — la o zecime din cost și fără risc de halucinație.